Cuibusor de nebunii

Involuntar, sau poate nu , Alexandru a lansat o noua rubrica in articolul sau “Copilarie marca Leova” si anume “Anti Leova”. Articole ce vor analiza mizeria din orasul pe care continuam sa-l elogiem. Sper sa nu fiu inconjurata doar de comentarii negative. Vreau pur si simplu sa scot la lumina zilei lucruri care toti le stim, dar la care inchidem ochii si sa incercam sa gasim ceva solutii. Am sa incep cu cistigatorul “Top 10 Prostia Omenesca” si anume Birfele. Creierasul meu nu va reusi sa inteleaga de ce intr-o societate “cibilizata” cineva mai pierde timp discutind viata altcuiva.

Masti de tot genul vezi la Leova: bunul samaritean care iti doreste binele si vrea sa te puna pe calea dreapta, prietena adevarata care niciodata nu-ti va dezvalui secretele, rudele a caror unic scop e sa te invete cum sa traiesti. Perioda petrecuta in orasul meu natal a fost ca o noapte de carnaval, toata lumea se invirte in jurul tau si nu face altceva decit sa vorbeasca, sa te vorbeasca mai bine zis. Birfele pot fi inocente, exagerate sau dureroase, respectiv si reactia noastra poate varia de la “nu-mi pasa, oricum nu au dreptate”  la “am sa-i distrug!”. Am incercat pe propria piele zvonuri ce in scurt timp au transformat un apartament in chirie intr-o casa de lux la marginea Chisinaului, si m-am gindit daca se straduiesc atit de tare atunci de ce sa nu-mi cumpere casa, si eu fericita si limba lor mai odihnita Totul incepe cu doua persoane la un pumn de rasarita, la o bere sau mai nou la o cafea discutind “noutatile” orasului, continuarea o stiti bine… Lucrul cel mai interesant e ca indiferent daca ai facut sau nu ceva, esti sigur ca birfele te vor ajunge si se vor lipi de casa ta.

Cred ca multi vor fi deacord cu mine ca nu ar fi birfitori daca nu ar exista persoane care judeca fara sa cunoasca. Sunt sigura ca fiecare din noi, mai devreme sau mai tirziu s-a confruntat cu ideea de a fi birfit, dar ce facem cind persoanele dragi noua sunt birfitori? Exemplu: in vizita la un amic, el/ea incepe sa birfeasca persoane pe care le cunosti, tu te trezesti intr-o situatie foarte delicata cind tacerea e semn de aprobare iar daca vorbesti …, continua tu ideea. Nu vreau sa dau nume sau sa acuz persoanele care m-au birfit si dupa plecarea mea din Leova,imi doresc sa inteleaga ca-i doar o pierdere de timp, caci parerile lor asupra vietii mele conteaza mai putin decit zero pentru mine.

Atunci de ce sa nu ne amuzam povestind cele mai ireale si prostesti zvonuri auzite? Astept comentariile voastre fara cenzura, caci stiu ca multe aveti de spus

3

1. 

   natalia spune:

   20 February 2010 la 16:53

   de cat timp esti plecata din Leova?

   răspunde
2. 

   Angela spune:

   20 February 2010 la 17:03

   De 7 ani plecata din Leova, si de 4 din Md. Revin doar pentru a vedea persoanele dragi care mai locuiesc acolo, din pacate nu atit de des cit as dori.

   răspunde
   • 

     natalia spune:

     20 February 2010 la 17:12

     Eu sunt plecata de aproape 5 ani.
     Si dupa atatia ani departe de Leova este posibil sa mai gasesti dusmani, sau persoane care te barfesc? eu personal, cand ma duc acasa, abia mai gasesc persoane pe care le mai cunosc. pe timp de vara(cand mai ajung pe vreo 2-3 zile) prin minune mai gasesc cineva sa mai schimb o vorba.dar sa-mi mai caut dusmanii(care nu stiu daca ii am).
     Nu e Leova cel mai perfect oras din lume, nu pot sa zic ca as fi mandra ca m-am nascut acolo, dar daca privim din alta perspectiva: Leova este un izvor de oameni de “calitate”, si sunt mandra ca am avut ocazia sa-i cunosc pe majoritatea.
     Ce ar fi sa vedem pozitivul si nu negativul din trecut.

     răspunde
     • 

       Angela spune:

       20 February 2010 la 17:44

       Inteleg Natalia, dar cred ca ai inteles gresit ideile mele.Eu nu am dorit sa lipsesc de respect persoanele minunate din Leova, bune care miau fost alaturi in momentele cele mai grele a vietii si le voi fi recunoscatoare mereu.De dusmani nu am vorbit, doar de persoane ce interpreteaza gresit realitatea.
       In final, vreau sa accentuez ca articolul are un scop inocent : de a zimbi amintindu-ne cele mai ireale zvonuri auzite

       răspunde
3. 

   Alexandru spune:

   20 February 2010 la 17:34

   Am citit acum împreună cu Cătălina articolul și ne-am amintit câteva din bârfele care au circulat despre noi după ce am plecat din oraș: că ne-am căsătorit, că părinții ne-au cumpărat apartament în București, că a născut Cătălina, mai multe. Cel mai interesant e că le aflăm de la părinții noștri.

   Nu avem decât să ne amuzăm pe seama lor (bârfelor) și a celor care le născocesc.

   răspunde
   • 

     Iuliana Kirillov spune:

     20 February 2010 la 19:17

     Eu cred ca astea îs cele mai polpulare bîrfe:căsătorie,sarcină,divorţ ş.a.m.d.care la răndul lor sunt şi cele mai simple de “alcătuit”de cei care nu-şi găsesc locul pînă nu bîrfesc pe cineva……
     Dar de ce să nu privim mondial?Bîrfele există orişiunde în lume şi incă nu s-a inventat nici un antidot impotriva lor şi mai mult de atît eu cred că majoritatea din voi o sa fiţi de acord cu mine că se intimplă de foarte multe ori să bîrfeşti neintenţionat şi nu tot timpul termenul ideal pentru a explica această acţiune(care la urma urmei este un reflex involuntar cu ajutorul căruia te încadrezi într-o discuţie)este ‘a bîrfi’!
     Vă rog să nu mă înţelegeţi greşit îs şi eu anti-bîrfe,dar……nu judeca…….

     răspunde
     • 

       Angela spune:

       20 February 2010 la 19:28

       Iuliana, birfele inocente rau nu fac atit timp cit nu ies dupa usa Esential e sa incercam sa ne amuzam pe seama lor(birfelor)si sa intelegem ca nu e adevar doar o forma light a minciunii.

       răspunde
4. 

   Mihaela spune:

   21 February 2010 la 00:14

   Hehehe,interesant subiect,barfele…Imi amintesc de o faza pe care mi-a povestit-o Liuda,sora mea.Era intr-un local din Leova cu niste colegi si la o masa alaturata era un grup de persoane mai in varsta,probabil profi noi de la gimnaziu pe care ea nu-i cunostea si nici ei pe dansa.Si la un moment dat,una dintre acele persoane incepe sa spuna ca ii place casa ” lu’ Nicolau”,ca e construita in stil european,ca are 3 etaje,desi pare sa aiba numai unul…bla bla bla.M-a amuzat foarte mult aceasta intamplare,mai ales ca multe lucruri din ce povestea acea persoana nu erau adevarate …Plus ca mai apareau barfe de genul ca parintii nostri vand tot si vin la noi…Asta este,lumea se plictiseste de atata liniste in oras si inventeaza lucruri…

   răspunde
   • 

     Nastea spune:

     22 February 2010 la 17:09

     Mdaaaaaaaa…bârfele! Vai cîte bârfe am putut auzi despre mine și sora mea. Când mai eram eu în Leova, la Liceu toți trăgeau de mine să le zic dacă sora mea e măritată sau nu…acum după ce trag și eu mai rar pe acasa, biata mamă trebuie în fiecare zi să dea explicații lumii: unde sunt fetele, ce invață, ce muncește – a daaaaaaaaaa? Avocat în București, eiiii; da ce o să devină după ce absolvește USM-ul… și tot așa. Dar cel mai des părinții sunt întrebați întradevăr cum zicea si Alex despre căsătorii, ca nu cumva leovenii să scape vreo nuntă care să nu fi fost organizată în Leova dar poate la București, Chișinău etc. E interesantă viața, mai ales când te oprește cineva în stradă și te mai întreabă direct: că uite am auzit că tu sau sora ta așa și așa, da e adevărat?sau nu cîtă de zămăgire pentru ei cînd le zici că sunt doar vorbe …

     răspunde
   • 

     Sonia spune:

     23 February 2010 la 02:21

     Ai zis bine Miha ca lumea de plictiseala mai nascoceste cate ceva ca sa aiba tema de discutie.Si mai e ceva,normal ca daca nu vii mult timp pe acasa ;umea se intreaba daca nu te-ai maritat\insurat pentru ca la noi in Leova de la “n-ai ce face”,cei care mai raman se marita\se insoara,ca de lucru nu mai vb.Eu nu prea am auzit barfe despre mine,dar m-as amuza daca as auzi:-D

     răspunde